Posted in Despre Țară, Idei din dulap

Sfântul Petru peste Prut


Aseară, în timp ce mă plimbam cu sf. Petru pe stradă și discutam despre cum o sa dăm un party după eliberarea lui Becali, am realizat ceva extrem de important. Atât de important încât am ignorat complet faptul că Petru se oprise pentru a vorbi la telefon.

Romania Mare Basarabia Pamant RomanescAcum, sincer să fiu, nu am revenit pentru a abera. Cel puțin nu acum. Poate mai târziu, acum având chestii mai importante de discutat.

Dragii mei, băi ăștia, știți că eu-s sincer de fel. Al dracului de sincer și al dracului de mândru de mine. Mă iubesc cum nu se iubește nimeni. Credeți-mă, pot aduce dovezi solide pentru a-mi susține afirmația. Deci, cum sunt eu mândru de mine, ca o floare, îmi rezerv dreptul de a mă plânge despre ce vreau, când vreau și cât vreau. La dracu, dacă nu vă convine, marș de pe blogul meu.

Oricum, calmi, trecem la ăl mai enervant subiect peste care am putut da zilele astea. Țineți minte că domnul Ponta este în vacanță, deci nu putem să zicem ceva de el. Ar fi urât. Cred…

Basarabia e România!!!!

NU. Nu este România. Nu știu cu cine au făcut unii geografie, da’ în cărțile mele de „Geogra” Basarabia era în afara țării noastre. Nici politic nu suntem uniți, din câte-mi amintesc. Poate o fi ceva ce știe toată lumea, în afară de mine. O fi o conspirație ca să nu aflu eu că suntem uniți.

Pe lângă asta, nu ziceau ei că le e bine cu rușii? Nu ziceau ei că limba lor oficială este „molodoveneasca”?

Ce ar fi să stați voi în republică la voi, cu rușii și cu limba voastră, și să ne lăsați pe noi, ăștia din partea opusă a Prutului, să ne vedem de viață?

Ar fi plăcut, nu? Așa ziceam și eu.

Și așa o ducem noi rău cu economia noastră îngropată, făcută praf. Dacă vă mai luăm și pe voi, ne ducem dracului de tot. Nici toți sfinții din calendar nu ne mai salvează…

Posted in Human category, Idei din dulap

Mesaj cu pătrățele :)


Acel moment când observi cum se manifestă „iubirea” la adolescenții din generația curentă. Nu zic, și eu eram bătut în cap. Rău. Nu, serois, rău de tot. Când îi vezi că le aleargă hormonii ca la olimpiadă este imposibil să nu-ți pui întrebarea supremă: what in the actual fuck? Are you for cereal?

Jur că mă distrez la superlativ. Stau câte 5-10 minute pe facebook, ca o floare, și văd un status update (că de, dacă nu știe facebook că te iubești, ești fake sau cum mama dracului zice tineretul) de genul: Inima mea fără tine este ca pământul fără soare(ca bonus, aruncă o poză care nu are legătură cu ce-a scris).

olagosta_Pulsing_arrowed_heartTu, copil al tatălui Pământ, la 14 ani cunoști dragostea adevărată? Adevărul este că la 14 ani ai o experiență nemărginită, interminabilă sau cum vrei tu s-o mai numești. Dar să-i lăsăm pe amorezi, momentan. Altfel zice lumea că-s o fiară fără sentimente.

(pauză de sorbit din cana cu lapte)

Gata, i-am lăsat. Acum am dreptul să mă iau de ei cât vreau. Doar așa, pentu că pot. Tu, ăla cu bluză în carouri și tu, ăsta de te uiți cruciș…Afară de aici sau astupați-vă urechile.

Ce mama dracului suferiți atât din dragoste? Tu, fătucă fără minte ce abia ai descoperit că sânii tăi sunt cât o ghindă și te consideri bombă sexy, marș și pune mâna pe carte. Lasă dracului băieții deocamdata. De la liceu poți să te dai cu capul de pereți. Deocamdată încearcă să termini generala fără să devii parașută.

Și tu, pokemon ce ai descoperit că părul nu crește doar în cap, nu te mai da mare bărbat. Du-te și fă o miuță pe stradă sau ceva de genul. După ce că încă nu ai decoperit că poși citi cuvintele fără a le rosti pe silabe, mai și zici că ești bărbat mortal, fenomenal și de femei dorit. Care femei mă? Alea de le visezi tu în timp ce te uiți la desene pe Cartoon?

Voi, generație crescută pe internet, lăsați dracu dragostea pe mai târziu și fiți copii. Că tare o să plângeți după ea.

Posted in Everyday, Idei din dulap, In general

News and stuff


I need my warm milk, WOMAN!!!

app_sphere_newsPorbabil vă întrebați de ce mama naibii tot schimb interfața blogului. Probabil că vă întrebați și de ce nu scrie Yuria pe blog. Să vă răspund pe rând, că nu-s bun la multitasking. În primul rând să lămurim faza cu temele schimbate de trei ori pe zi și între mese. Sunt în căutarea unei teme care să reprezinte blogul. Având în vedere faptul că acest lucru este imposibil, fac tot ceea ce pot pentru a mă apropia de ceea ce vreau a fi imaginea Whispering About.

În ceea ce o privește pe Yuria, ea scrie atunci când chiar are ceva de zis și, mai ales, atunci când nu are altceva mai bun de făcut. Acest blog este, în primul rând, un hobby. Nu am făcut acest blog pentru a ne simți obligați să scriem ceva în fiecare zi. Scriem doar atunci când simțim nevoia.

Acestea fiind zise, postările pe blog vor fi compuse de mine și Yuria, împreună. După aceea le va posta cel care are mai mult timp la dispoziție. Acest lucru mai duce și la faptul că blogul va fi mai mult în engleză. Probabil că pe viitor voi face o alternativă exclusiv în română.

Sperăm că ne veți citi în continuare, conținutul devenind mai elevat și mai cu sens decât înainte. Nu ne vom schimba stilul foarte mult. Doar cât să nu ne mai injure lumea că suntem nesimțiți.

Posted in Gânduri, Idei din dulap, IT & Technology World

Undertaker, the lost love


mircDeci mai devreme (ieri) sorbeam o cafea și ascultam Dragonborn Comes. Și cum sorbeam eu, mi-am adus aminte de o poveste despre Tipul cu tractor. Dar mai întâi hai sa facem puțin backtracking. Tipul cu tractor am fost eu, acum 6-7 ani, pe vremea când pierdeam vremea pe apropo_undertaker (da, pe mIRC). Intram acolo împreună cu Kidda și alți oameni ce erau „in the dark side”.

Și ce făceam noi acolo? Păi discutam, că doar era mIRC. Însă uneori, destul de des, ne apucam de povești nemuritoare. Erau create pe loc, cu ce aveam la dispoziție. Și așa au luat naștere poveștile de pe undertaker.

De cele mai multe ori Tipul cu tractor își conducea tractorul prin România, având aer condiționat, sistem stereo și alte asemenea nimicuri. Desigur, încă nu se inventase HD-TV-ul. Altfel aveam și așa ceva.

Kidda, săraca, era mereu personajul malefic și deținea mereu un han. Ori avea un lanț de hanuri ori avea surori gemene. Niciodată nu mi-am dat seama. Desigur, poveștile erau mai imbecile decât mersul cu autobuzul într-o zi de iulie, când temperatura minimă este 45°. Dar cui îi păsa?

Promisiunea că vei primi o ladă virtuală de bere te făcea să-ți dai seama că poveștile tale nu sun mai prejos decât Tuborg-ul imaginar.

Old times, get back!

Posted in Aberații, Idei din dulap, In general

Hate us, am revenit!!!


Repede, agitație! Toată lumea să fie panicată, să fugă, să fie total terorizată.

Cum de ce? We are back, baby! Am revenit cu chef de scandal, că doar așa ne-am obișnuit cititorii.

Ne-am gândit noi (nu am dublă personalitate, doar am discutat cu Yuria) că ar fi bine să ne întoarcem la originile blogului. Voi o să ziceți: “Răzvan, care sunt originile acestui blog?”. Hai, aștept să ziceți, să vă mirați. Am timp, nu mă grăbesc. Gata?

Ok, dacă nu știți care mama naibii sunt originile blogului…BANG sau BANG (Click pe scrisul ăla roz. Trust me). De asemenea o să ne plângem de orice chestie care ni se pare nouă aiurea. Da, aici suntem total și irefutabil SUBIECTIVI. Dacă nu-i ca noi, nu-i corect. Că doar ne permitem.

De asemenea, ca în fiecare an, intrăm în priză din cauza sărbătorilor de iarnă cu vreo 2-3 luni înainte. Că de, a devenit o tradiție să ne crizăm cu aproximativ un sfert de an înainte de Crăciun.

Wait for us, we are going to take over the world.

Posted in Human category, Idei din dulap, Why?

Americanii în „Amazing Race”


Urmăresc ”The Amazing Race” de ceva ani. Mereu am crezut că, dacă vrei să participi într-un concurs de genul acesta, trebuie să ai puțină cultură generală și ceva cunștințe la materia aia din școală numită Geografie.

Pe bune, de ce dracu te înscrii într-un concurs care te plimbă prin toată lumea dacă nu ai ceva cunoștințe despre alte culturi, geografie și măcar o altă limbă în afară de engleza de rahat pe care o vorbesc americanii…

Deci, ce vrea să arate „The Amazing Race”?

După atâtea sezoane vizionate și după atâtea echipe, am ajuns la o concluzie (țin să menționez că este părerea mea). Am impresia că acest concurs este făcut ca să arate cât de proști sunt americanii. Serios. Am impresia că prima condiție ca să te poți înscrie în acest concurs este următoarea: Nivelul inteligentei per echipă nu trebuie să depășească inteligența unei rațe.

Cu asta cred că am zis tot.

Posted in Aberații, Everyday, Idei din dulap, In my country...

Leapșa, pentru că pot – Part II


Data trecută am jucat leapșa pe motiv lacrimogen. Mai bine zis, ce am „moștenit”de la unele persoane.

Gata, nu mai suntem sentimentali. Acum ceva timp Maria juca leapsa, subiectul fiind „Ce am pe birou”. Mă gândesc că, de atunci, și-a mai schimbat lumea dezordinea de pe birou. Așa că, pentru că nu am nimic mai bun de făcut în acest moment, voi începe un nou joc de leapșa. Deci, GO LISTĂ:

  • Șervețele umede;
  • Cameră foto;
  • Cutie iPod Shuffle;
  • iPod Shuffle;
  • Router;
  • Monitor;
  • Microfon;
  • Boxe (una din ele);
  • Cană ceai;
  • Telecomandă;
  • Telefon;
  • Husă telefon;
  • Ghetuță de porțelan din Belgia;
  • Muște hârtii;
  • Pixuri.

Leapșa mai departe, pentru cine vrea, cu rugămintea să lase un comentariu cu adresa blogului.

Peace